|
|
Programul Liturgic
|
- Joi: 30 noiembrie
⁞ 08:00 – Utrenia și Sfânta Liturghie
→ Sfântul Apostol Andrei cel întâi chemat, Ocrotitorul României
- Duminică: 3 decembrie
⁞ 08:00 – Utrenia și Sfânta Liturghie
→ Ap. I Timotei 1, 15-17; Ev. Luca 18, 35-43; glas 1, voscr. 4
→ Duminica a 31-a după Rusalii (Vindecarea orbului din Ierihon)
→ Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica
→ Sfântul Proroc Sofonie
|
|
|
|
|
|
|
|
Binecuvantat fie ceasul acesta pe care ni l-a dat Domnul nostru cel bun. In pace si cu liniste putem vorbi despre diferitele puncte ale caii noastre celei lungi. Minunata este calea noastra: ea ne depaseste mintea, si duhul nostru se vede neputincios a urma “pildei” lui Hristos, Dumnezeul nostru, Care a adus pe pamant focul dragostei Tatalui.
Astazi ma voi opri la tema pocaintei si a infierii, in ciuda faptului ca aceste stari, in formele lor culminante, scapa oricarui cuvant omenesc, noi totusi vom “innebuni” si vom vorbi, in masura puterii noastre, despre cele ce sunt netarmurit, negrait de mari si de marete.
De cate ori am repetat deja ca noi ne incepem calatoria cu micul pas al pocaintei. Insa sfarsitul acestei cai, dupa intelesul nostru, este indumnezeirea omului. Cand indraznim a vorbi despre astfel de lucruri, multi oameni, infricosandu-se, se sfiesc si se rusineaza. Dar doara de ar sti ei de cata frica este plin sufletul nostru de a nu gresi in orisice cuvant ce priveste cea mai sfanta decat toti si decat toate – Dragostea Tatalui!
|
|
|
|
|
|
Recomand o stare de prezență continuă
Părintele Arsenie Papacioc
|
Eu recomand o stare de veselie interioară, lăuntrică, din inimă, o stare ce înseamnă rugăciune neîncetată. O stare de veselie adevărată, degajată de problemele vieții, de problemele cărărilor vieții, ale unuia și ale altuia. O stare de veselie, cu orice chip. Dacă-i întristare, se clocesc ouăle diavolului. Este o stare de absență, de întunecare. Dacă un om nu moare de pe poziția de trăire, de înălțare, de steag, toată creația suferă. Noi trăim într-o mare unitate, toată creația lui Dumnezeu este o unitate. Dacă ne despărțim de marea unitate, suntem pe poziție de anulare, de auto anulare. Deci, recomand o poziție de trăire. Pentru că tragedia întregii lumi trebuie plânsă ca propriile noastre păcate. Și starea de rugăciune înseamnă o stare de prezență.
|
Nu există nicio pierdere (oricare ar fi) mai mare ca pierderea timpului.
Astăzi, da, astăzi, nu mâine, fă ceva din făgăduințele tale.
|
|
|
Grup Whatsapp: cereți detalii la biserică
|
|
|
|
|
|
|
