|
|
Programul Liturgic
|
- Duminică: 28 august
⁞ 07:30 – Utrenia și Sfânta Liturghie
→ Ap. I Corinteni 9, 2-12; Ev. Matei 18, 23-35; glas 2, voscr. 11
→ Duminica a 11-a după Rusalii (Pilda datornicului nemilostiv)
→ Sfântul Cuvios Iosif Isihastul
→ Sfântul Cuvios Moise Etiopianul
→ Dreptul Iezechia
⁞ 18:00 – Vecernia și Litia
→ Tăierea Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul
|
|
|
|
|
|
|
Domnul Iisus Hristos S-a pogorât de pe Muntele Taborului după ce a arătat lumii prin ucenicii Săi aleşi Lumina cerească. O, cât ar fi vrut El ca această lumină să lumineze în lume, ca oamenii s-o primească în inimile lor, ca toate popoarele să meargă pe calea luminată de lumina Lui cerească!
S-a pogorât de pe munte în mulţimea de oameni, gălăgioasă şi plină de dispute; şi duhul cotidian, neschimbat al mulţimii I-a atins inima. S-a apropiat de El tatăl unui copil demonizat. L-a rugat doar de vindecare – nu închinarea în faţa Fiului lui Dumnezeu, nu dragostea faţă de Mântuitorul lumii l-a adus pe el aici, ci doar dorinţa de a primi vindecare trupească de la Doctorul-Făcător de minuni.
|
|
|
|
|
|
|
|
Sfântul Proroc Isaia evidenţiază nerecunoştinţa poporului lui Israel faţă de Dumnezeu: Boul îşi cunoaşte stăpânul şi asinul ieslea Domnului său, dar Israel nu Mă cunoaşte, poporul Meu nu Mă pricepe (Isaia 1, 3). Vedeţi cât de aspru judecă Sfântul Proroc, prin aceste cuvinte, nerecunoştinţa poporului lui Israel? El dă drept exemplu animalele necuvântătoare, care arată ataşament faţă de stăpânul lor.
În Viaţa Sfântului Gherasim, care a trăit la Iordan, s-a petrecut un lucru interesant. Acesta a văzut odată un leu stând pe nisip şi suferind tare. Leul îşi lingea laba în care intrase un spin. Sfântul Gherasim s-a apropiat de el, i-a luat labă şi i-a scos spânul. Şi ce s-a întâmplat? Leul a nutrit din acel moment o mulţumire neobişnuită faţă de sfânt şi, până la moartea stareţului, nu s-a despărţit de dânsul, iar atunci când Sfântul Gherasim a murit, pe mormântul lui acest leu recunoscător a jelit mult timp, şi în cele din urmă acolo a şi murit.
|
|
|
|
Recomand o stare de prezență continuă
Părintele Arsenie Papacioc
|
Eu recomand o stare de veselie interioară, lăuntrică, din inimă, o stare ce înseamnă rugăciune neîncetată. O stare de veselie adevărată, degajată de problemele vieții, de problemele cărărilor vieții, ale unuia și ale altuia. O stare de veselie, cu orice chip. Dacă-i întristare, se clocesc ouăle diavolului. Este o stare de absență, de întunecare. Dacă un om nu moare de pe poziția de trăire, de înălțare, de steag, toată creația suferă. Noi trăim într-o mare unitate, toată creația lui Dumnezeu este o unitate. Dacă ne despărțim de marea unitate, suntem pe poziție de anulare, de auto anulare. Deci, recomand o poziție de trăire. Pentru că tragedia întregii lumi trebuie plânsă ca propriile noastre păcate. Și starea de rugăciune înseamnă o stare de prezență.
|
Nu există nicio pierdere (oricare ar fi) mai mare ca pierderea timpului.
Astăzi, da, astăzi, nu mâine, fă ceva din făgăduințele tale.
|
|
|
Grup Whatsapp: cereți detalii la biserică
|
|
|
|
|
|
|
