|
|
Programul Liturgic
|
- Luni: 16 ianuarie
⁞ 18:00 – Vecernia și Litia
- Marți: 17 ianuarie
⁞ 07:00 – Ceasurile și Sfânta Liturghie
→ Sfântul Cuvios Antonie cel Mare
⁞ 18:00 – Sfântul Maslu
- Sâmbătă: 21 ianuarie
⁞ 18:00 – Vecernia și Litia
- Duminică: 22 ianuarie
⁞ 08:00 – Utrenia și Sfânta Liturghie
→ Ap. I Timotei 4, 9-15; Ev. Luca 19, 1-10; glas. 7, voscr. 10
→ Duminica a 32-a după Rusalii (a lui Zaheu)
→ Sfântul Apostol Timotei
→ Sfântul Cuvios Mucenic Anastasie Persul
|
|
|
|
|
|
|
|
Preacuviosului Părintelui nostru Pavel Tebeul
|
Acesta a trăit pe vremea lui Decius (250-253) și Valerian (253-260), prigonitorii creștinătății. Și era din Egipt, din Tebaida de Sus, din părinți cu multa avuție. Și învățase carte elinească și latinească, precum și dreapta credință, din nemărginita înțelepciune a Sfintelor Scripturi.
|
Și s-a pornit sângeroasa prigoană contra creștinilor. Iar bărbatul surorii sale, lacom fiind și voind să ia și partea de avere ce se cuvenea Sfântului, a gândit să-l dea dregatorului spre chinuire, spunând că este creștin. Și, aflând de aceasta Pavel, care atunci era un tânăr de 20 ani, a fugit în munți, în locurile cele mai singuratice. Deci, petrecând multă vreme și povățuindu-se de Duhul Sfânt, nu s-a mai întors în lume, ci a cunoscut că Dumnezeu i-a dat lui acest fel de viețuire. Având ca locuință o peșteră cu apă înlăuntru, hrană, finice și haină de frunze. Și și-a schimbat patima sa, cunoscând lipsa și pacea patimilor și bucuriile vieții de rugăciune, apropiindu-se de Dumnezeu. Că și-a îndelungat alergătura nevoinței sale până la o sută treisprezece ani, că atâta a trait. Și a fost hrănit o vreme, ca și Ilie, de un corb, care-i aducea în fiecare zi o jumătate de pâine. Și îmblânzise leii, care-i slujeau și care l-au și îngropat. Pe acesta, aflându-l, marele Antonie s-a minunat de locul lui cel aspru de nevoință, de lungimea vremii lui de pustnicie și ca el, mai înainte de alții, a îndrăznit cel dintâi și a mers în cele mai dinăuntru ale pustiului. Și l-a găsit adormit în genunchi și cu mâinile ridicate la cer în rugăciune; acesta este cel dintâi pustnic cunoscut al crestinătății.
|
Dumnezeului nostru, slavă!
|
|
|
Recomand o stare de prezență continuă
Părintele Arsenie Papacioc
|
Eu recomand o stare de veselie interioară, lăuntrică, din inimă, o stare ce înseamnă rugăciune neîncetată. O stare de veselie adevărată, degajată de problemele vieții, de problemele cărărilor vieții, ale unuia și ale altuia. O stare de veselie, cu orice chip. Dacă-i întristare, se clocesc ouăle diavolului. Este o stare de absență, de întunecare. Dacă un om nu moare de pe poziția de trăire, de înălțare, de steag, toată creația suferă. Noi trăim într-o mare unitate, toată creația lui Dumnezeu este o unitate. Dacă ne despărțim de marea unitate, suntem pe poziție de anulare, de auto anulare. Deci, recomand o poziție de trăire. Pentru că tragedia întregii lumi trebuie plânsă ca propriile noastre păcate. Și starea de rugăciune înseamnă o stare de prezență.
|
Nu există nicio pierdere (oricare ar fi) mai mare ca pierderea timpului.
Astăzi, da, astăzi, nu mâine, fă ceva din făgăduințele tale.
|
|
|
Grup Whatsapp: cereți detalii la biserică
|
|
|
|
|
|
|
