|
|
Programul Liturgic
|
- Miercuri: 25 ianuarie
⁞ 07:00 – Ceasurile și Sfânta Liturghie
→ Sfântul Ierarh Grigorie Teologul, arhiepiscopul Constantinopolului
- Sâmbătă: 28 ianuarie
⁞ 18:00 – Vecernia și Litia
- Duminică: 29 ianuarie
⁞ 08:00 – Utrenia și Sfânta Liturghie
→ Ap. II Corinteni 6, 16-18; 7, 1; Ev. Matei 15, 21-28; glas 8, voscr. 11
→ Duminica a 17-a după Rusalii (a Canaanencei)
→ Aducerea moaștelor Sfântului Sfințit Mucenic Ignatie Teoforul
→ Sfântul Mucenic Filotei
⁞ 18:00 – Vecernia și Litia
→ Sfinții Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur
|
|
|
|
|
|
|
Pentru ce, însă, rușinea spovedaniei se preface în putere care biruiește patimile și păcatul? Și pentru ce starea acestei fapte îl asază pe om în calea vieții?
Întrebările de mai sus se vor face înțelese îndată, dacă cercetăm pericopa evanghelică despre Zaheu din Ierihon. Acest om de vază și bogat, începător al vameșilor, a fost stăpânit de dorința “sa vadă cine este Iisus“. Lucrul acesta era anevoios din pricina înălțimii sale mici, cât și a mulțimii aflate de față. Zaheu a luat asupra-și de bunăvoie rușinea și putința de a fi luat în râs de mulțime, și, pentru a-L vedea pe Iisus, “s-a suit intr-un sicomor“.
Când Domnul a ajuns în acel loc, a luat aminte la Zaheu; l-a poftit să se pogoare și să-L întâlnească. I-a făcut chiar și cinstea de a-l cerceta în casa lui și a rămane împreună cu el. Însă rodul acestei vizite este unul minunat. Uitând de cele ale lumii, Zaheu s-a îndreptat. Nedreptatea fărădelegilor trecutului său a fost îndreptată prin “întoarcerea împătrită“. Și, în chip firesc, așa precum adeverește însăși gura cea sfântă a Mântuitorului Dumnezeu, “s-a făcut mântuire casei” lui Zaheu.
|
|
|
|
|
Părintele Pantelimon Șușnea
|
|
|
|
„Și iată un bărbat, cu numele Zaheu, și acesta era mai-marele vameșilor și era bogat. Și căuta să vadă cine este Iisus, dar nu putea de mulțime, pentru că era mic de statură.”
Evanghelia ni-l prezintă pe Zaheu ca fiind mai marele vameșilor, și bogat, și mic de statură, și am putea spune neintegrat, neacceptat de ceilalți oameni. El ar fi vrut să-L vadă pe Iisus, dar ceilalți oameni nu-l lăsau. Prin aceasta ni se arată și lipsa de cinste pe care o avea Zaheu în rândul locuitorilor Ierihonului, pentru că, deși mic de statură, dacă ar fi fost cinstit de oameni, oamenii i-ar fi făcut loc să-L vadă pe Hristos.
Era mai marele vameșilor și era bogat. Aceasta înseamnă că a fost un om care a vrut cu orice preț să iasă în evidență, să se afirme și înseamnă că a fost un om fără scrupule. Era mic la trup, mic și la suflet, pentru că a fi vameș în vremea respectivă însemna să ajungi bogat ușor, dar pe spinarea aproapelui tău, pe spinarea celui de un neam cu tine, pentru că tu te îmbogățeai din strângerea dărilor pentru romani, deci nu primeai un salariu. Dar conducerea romană a regiunii iudaice închidea ochii față de nedreptățile pe care vameșii le făceau cu condiția ca aceștia să le dea darea, să le dea tributul cuvenit. Și atunci, a fi vameș și, mai mult decât aceasta, a fi mai mare peste vameși însemna că tu ți-ai încălcat de nenumărate ori conștiința și că ai făcut multe nedreptăți. Și așa era acest Zaheu.
Dar, cu toate că era bogat, cu toate că era primul într-o ierarhie acolo, în cetatea lui, mai mare peste vameși, nu era împlinit, tot mai avea o căutare, tot era frământat de o căutare. Și acea căutare a lui i s-a definit în dorința de a-L vedea pe Domnul Hristos, când a auzit că trece.
|
|
|
|
Recomand o stare de prezență continuă
Părintele Arsenie Papacioc
|
Eu recomand o stare de veselie interioară, lăuntrică, din inimă, o stare ce înseamnă rugăciune neîncetată. O stare de veselie adevărată, degajată de problemele vieții, de problemele cărărilor vieții, ale unuia și ale altuia. O stare de veselie, cu orice chip. Dacă-i întristare, se clocesc ouăle diavolului. Este o stare de absență, de întunecare. Dacă un om nu moare de pe poziția de trăire, de înălțare, de steag, toată creația suferă. Noi trăim într-o mare unitate, toată creația lui Dumnezeu este o unitate. Dacă ne despărțim de marea unitate, suntem pe poziție de anulare, de auto anulare. Deci, recomand o poziție de trăire. Pentru că tragedia întregii lumi trebuie plânsă ca propriile noastre păcate. Și starea de rugăciune înseamnă o stare de prezență.
|
Nu există nicio pierdere (oricare ar fi) mai mare ca pierderea timpului.
Astăzi, da, astăzi, nu mâine, fă ceva din făgăduințele tale.
|
|
|
Grup Whatsapp: cereți detalii la biserică
|
|
|
|
|
|
|
